Ģąņåščąėū ńąéņą
Żņī čķņåšåńķī
Principala cauza a handicapului
Principala cauza a handicapului dup? accidente vasculare cerebrale, īn
majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta necesit? un accent
deosebit asupra m?surilor de recuperare neuromotorie. Termenul recuperare
sau reabilitare expune complexitatea eforturilor īn domenii medicale,
fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care au drept scop
evitarea invalidiz?rii bolnavului ?i reīntoarcerea lui la un mod de via??
normal. Se cunosc trei nivele ale reabilit?rii, atingerea c?rora au loc
prin diferite mecanisme.
I nivel. Restabilirea
Scopul acesteia este de a atinge acela? efect a sistemei, īn acea?
componen??, care puteau fi temporar dezorganiza?i sub influen?a diferitor
factori.
Restabilirea are loc atunci cīnd nu au murit to?i neuronii, iar focarul
const? din elemente intacte. Inhibi?ia de protec?ie fiind o m?sur?
fiziologic? uneori cap?t? caracter patologic, durīnd timp īndelungat ?i
f?cīnd imposibile restabilirea func?iilor. Deaceea uneori o hemiplegie
poate dura mult timp, leziunea neuronal? fiind minimal?. M?surile medicale
trebuie īntreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele
nervoase ?i stimularea lor ?i aceasta se poate ob?ine prin aplicarea
gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.
Acest nivel se ob?ine īn primele 6 luni dup? accidentul vasculr cerebral.
II nivel. Compensa?ia
La alterarea unei func?ii a sistemului, func?ia structurii lezate o
īndepline?te alta ce nu a fost traumatizat?.
Scoar?a cerebral? reac?ioneaz? orice modific?ri dintre organism ?i mediul
extern. La analiza impulsurilor noi ce vin īn cortex dup? lezarea
analizatorului motor, īn ea se formeaz? noi centre responsabili de
indeplinirea func?iei.
Mecanismul ce permite s? atingem nivelul compensa?iei īl prezint?
reorganizarea compensatorie, includerea īn īndeplinirea func?iilor
sistemelor cerebrale care īnainte nu le īndeplineau. Dar la acest nivel nu
se atinge o restabilire complet? a func?iilor, mi?c?rile sīnt schimbate, cu
defect.
III nivel. Readapterea, adaptarea c?tre defect.
Īn prezen?a unui defect evident, cu leziune neuronal? masiv? lipse?te
posibilitatea compens?rii din cauza afect?rii difuze a cortexului. La
pacient gradul handicapului va fi evident ?i persistent.
Scopul acestui nivel va fi de a īnv??a bolnavul c?tre auto deservire.
Se cunosc dou? tipuri de reabilitare:
1. sta?ionar?
2. de ambulator
Etapa de sta?ionar prevede acordarea paturilor pentru reabilitarea īn
sec?iile de neurologie, formarea unei sec?ii de reabilitarea pentru
tratarea bolnavilor īn perioada subacut?, sta?ionare de reabilitare de zi.
Īn ultimi ani īn toate ??rile este tendin?a de a mic?ora durata
reabilit?rii īn sta?ionar ?i a o transfera la etapa de ambulator. Cea mai
fregvent? form? de organizare a procesului de reabilitare este cea de
brigad?. Speciali?tii de baz? a brig?zii sīnt:
1. cinetoterapeuticul
2. fizioterapeuticul
3. psiholog medical
4. psihoterapiutul
5. lucr?tor al sferei sociale
6. logoped
7. neuropsiholog
8. lucr?tor īn sfera muncii.
Īn fruntea brig?zii se afl? neurologul cea trecut specializarea īn
reabilitarea medical?.
M?surile de baz? a reabilit?rii sīnt:
1. Cinetoterapia
2. Psihoterapia
3. Restabilirea func?iilor corticale superioare
4. Terapia prin munc?
5. Tratamentul medicamentos
6. Fizioterapia
Perioada acut?, durata ei, este determinat? regresul procesului de
dislocare ?i edem cerebral. Īn ictus hemoragic durata 1,5 6 s?pt. Īn
ictus iscemic 1 4 s?pt.
Īn aceasta perioad? se īntreprind m?suri pentru a salva via?a pacientului
?i a stabiliza func?iile vitale.
M?surile de recuperare se īncep cīt mai precoce, dar dup? stabilizarea
bolnavului. Reabilitarea pasiv? ce include cinetoterapia, masajul,
gimnastica pasiv?, respiratorie se īncepe din primele zile.
Reabilitarea activ? este strict individual? ?i depinde de caracterul
infarctului.
Reabilitarea pasiv?
Cinetoterapia - se īndepline?te sub form? de gimnastic? curativ?,
elementele c?reia sīnt:
1. pozi?iile anumite
2. mi?c?rile pasive
3. gimnastica respiratorie
4. privirea fixat? ?i motilitatea ocular?
5. masajul
Trebuia de ?inut cont de cre?terea treptat? a activit??ilor ?i
preīntīmpinarea oboselii.
Tratarea prin pozi?ii de gimnastica pasiv? se īncepe īn:
. ictus ischemic la 2-4 zi
. ictus hemoragic la 6-8 zi īn condi?ii de hemodinamic? stabil?
(cifrele TA- lucr?toare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)
I.Tratarea prin pozi?ie
Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea
īndelungat? a membrilor paretice īntr-o pozi?ie aferenta?ia permanent? de
la mu?chi duc la formarea īn SNC a unor focare sta?ionare de excita?ie.
Exist? diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea
apari?iei contracturilor.
Schema I (dup? Tcaceva)
Alterarea periodic? a pozi?iei membrelor īn pozi?ia bolnavului pe spate
?i pe o parte.
Pozi?ia pe spate (des. 1-4) invers? pozi?iei Vernike-Man. Mīna paretic?
se aranjeaz? pe o pernu?? ca toat? mīna ?i centura scapular? s? ie la un
nivel pe suprafa?a orizontal?. Apoi mīna se aduce lateral pīn? la un unghi
de 90 ŗ (la dureri se face lent), se īndreapt? ?i se supineaz?. Mīna
īntins? s? fixeaz? cu langeta, iar pe um?r se pune un s?cule? cu n?sip.
Picorul paretic se flecteaz? īn articula?ia genunchiului sub un unghi de 15-
20ŗ ( se pune un rulon sub genunchi), planta s? flexeaz? sub un unghi de
90ŗ ?i se men?ine a?a fixat? de pat.
Pozi?ia pe partea s?n?toas?.(des.4.2.)
Membrele paretice ocup? o pozi?ie flectat?.
Mīna se flecteaz? īn articula?ia um?rului ?i cotului, se pun pe o pernu??,
piciorul se flexeaz? īn articula?ia coxofemural?, genunchiului ?i
talocrural?, se aranjeaz? pe alt? pern?. Dac? tonusul muscular nu s-a
m?rit, pozi?ia pe spate ?i pe o parte se altereaz? la fiecare 1,5-2 ore,
iar pe partea s?n?toas? 30-50 min.
Schema II(dup? J. Vontighem 19919)
Alterarea pozi?iilor pe spate, partea s?n?toas? ?i partea bolnav?.
I. Pozi?ia pe spat (des. 4.3.)
Capul pe pern?, gītul flectat, umerii se sus?in cu perna. Mīna paretic? se
aranjeaz? pe pern? la distan?? de la corp, īndreptat? īn articula?ia
cotului ?i mīinei, degetele īntinse. Coapsa paretic? este īn extensie ?i
pus? pe pern?.
II. Pozi?ia pe partea paretic? (des. 4.4.)
Capul se stabilizeaz? īn pozi?ia comod?, trunchiul pu?in īntors ?i se
men?ine din spate ?i picioare cu perne.
Coapsa piciorului paretic se aranjeaz? īn extensie, articula?ia
genunchiului īn flexie u?oar?. Mīna paretic? s? īntinde pe pern?. Mīna
s?n?toas? se aranjeaz? pe pern? sau pe corp. Piciorul s?n?tos pozi?ie pe
pern? u?or flectat īn articula?ia genunchiului ?i cocsofemoral?.
III Pozi?ie pe partea s?n?toas? (des. 4.5.)
Capul ocup? o pozi?ie pe o linie cu trunchiul, trunchiul u?or flectat
anterior. Mīna paretic? se aranjeaz? pe pern?, flectat? īn articula?ie
um?rului sub un unghi de 90ŗ ?i īntins?.
Piciorul paretic u?or flectat īn articula?ia coxofemoral? ?i artiula?ia
genunchiului, gamba ?i planta sīnt plasate pe pern?.
Mīn? s?n?toas? ocup? o pozi?ia comod?. Piciorul s?n?tos se aranjeaz? īn
extensia articula?iei genunchiului ?i articula?ia coxofemoral?. La tratarea
prin pozi?ie se va ?ine cont ca mīna ?i articula?ia um?rului membrului
paretic s? se afle la acela?i nivel pentru a ivita extensia capsulei
articulare. A?a o extensia apare destul de fregvent ?i este īnso?it? de
apari?ia durerilor.
II.Mi?c?rile pasive.
Amelioreaz? circula?ia īn membrele paretice, contribue la sc?derea
tonusului muscular, precum ?i stimuleaz? apari?ia mi?c?rilor active
datorit? influien?ei reflectorii a impulsa?iei aferente ce apare īn mu?chii
?i articula?iile membrelor paralizate.
Pentru a diminua hipertonusul muscular ?i preīntīmpinarea apari?iei
schineziilor musculare pasive se īncep din articula?iile mari a membrelor
treptat trecīnd la cele mici.
Mi?c?rile pasive se fac atīt pe partea bolnav? cīt ?i pe cea s?n?toas? cu
un temp lent (tempul rapid m?re?te tonusul muscular). Pentru acasta
metodistul cu o mīn? apuc? extremitatea mai sus de articula?ie, cu alta mai
jos, f?cīnd apoi mi?c?ri īn aceasta articula?ie īntr-un volum cīt mai
deplin.
Īn fiecare articula?ie se fac 5-10 mi?c?ri. Mi?c?rile pasive se asociaz?
cu gimnastica respiratorie ?i īnv??area bolnavului īn relaxarea activ? a
mu?chilor.
Īn efectuarea mi?c?rilor pasive īn articula?ia um?rului nu se recomand?
abducerea ?i flexia brusc? a mīinii paretice īn articula?ia um?rului pentru
a preīntīmpina traumatizarea ?esuturilor periarticulare.
Pentru a preīntīmpina extinderea capsulei articula?iei um?rului se
īntrebui?eaz? procediul de īn?urubare a capului humeral īn fosa
articular? metodistul cu minele treimile inferioare a gambelor flectate īn
articula?iile genunchiului ?i efectuiaz? alterīnd flexia ?i extensia īn
articula?ia genunchilor ?i coxofemurale cu alunecarea concomitent? a
plantelor pe pat.
La efectuarea mi?c?rilor pasive un rol se acord? apari?iei sinchineziilor
īn membrele paretice. La efectuarea mi?c?rilor īn membrul inferior cu scop
de a preīntīmpina apari?ia sinchineziilor īn mīna paretic? bolnavul
īnclea?t? degetele mīinilor īn lac?t, sau apuc? cu palmele articula?iile
cotului.
Īn timpul cīnd metodistul face mi?c?ri pasivi īn piciorul paretic,
bolnavul cu mīna s?n?toas? face mi?c?ri cu mīna paretic? opuse celor
sinchinezice.
Pentru preīntīmpinarea sinchineziilor īn picior la efectuarea mi?c?rilor
īn membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu o langet?.
Ų MASAJUL
Mi?c?rile active
Īn lipsa contraindica?iilor se īncep:
ictus hemoragic la 15-20 zi
ictus ischemic-la 7-10 zi de boal?.
Cerin?a de baz? dezolarea strict? a sarcinii ?i cre?terea ei treptat?.
Se desting exerci?ii cu caracter static īn care are loc contrac?ia tonic?
a mu?chilor ?i exerci?ii cu caracter dinamic-īnso?it de efectuare
mi?c?rilor. Īn pareze severe gimnastica activ? se īncepe cu exerci?ii cu
caracter static ca fiind mai u?oare. Aceste exerci?ii, constau īn
men?inerea segmentelor membrelor īn pozi?ia dat?.(de cinetoterapeut) .Īn
tabelul 4.1 sīnt ar?tate unele exerci?ii de a?a caracter.
Exerci?iile cu caractre dinamic se efectuiaz? īn primul rīnd pentru
mu?chii tonusul c?rora deobicei nu se m?re?te: m. abductor a um?rului,
supinatori, extensorii bra?ului, mīinii, degetelor, m. abductori ai
coapsei, flex?rii gambei ?i plantei piciorului.
Īn pareze profunde se īncepe cu exerci?ii ideomotorii (bolnavul la
īnceput trebuie s?-?i imagineze singur exerci?iile date, iar apoi s?-le
efectuieze, comentīndu-le verbal) ?i exerci?ii īn condi?ii necomplicate.
Aceste condi?ii constau īn īnl?turarea for?ei de greutate, ?i for?ei de
frecare ce complic? efectuarea exerci?iilor. Pentru aceasta mi?c?rile se
fac pe o suprafa?? orizontal?, neted?, cu ajutorul metodistului care
men?ine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articula?ia īn mi?care.
O importan?? se acord? mi?c?rilor izolate īn articula?ii. Petru aceasta
se folose?te procedeul de opunere mi?c?rii active, ce permite metodistului
de a regula cu sarcina īn diferite grupe de mu?chi. Trebuie de urm?rit
respira?ia (nu se permite re?inerea respira?iei), extinderea m. hipertonici
la inspira?ie. Se efectuiaz? toate mi?c?rile posibile petru aceast?
articula?ie cu un temp lent. La baza form?rii deprinderilor motorii st?
formarea unor leg?turi īntre diferi?i analizatori corticali, atunci la
gimnastic? curativ? se folosesc diferite forme de aferenta?ii (stimula?ia
proprio- ?i exteroreceptorilor).
Spre sfīr?itul perioadei acute a bolii se complic? ?i caracterul
mi?c?rilor active, fregven?a repet?rii lor, se īncep exerci?ii ?i pentru
trunchi (īntoarceri ?i īnclin?ri laterale, flexie, extensie.)
Īncepīnd cu a 8-10 zi īn ictus ischemic ?i de la 3-4 s?ot. īn ictus
hemoragic dac? permite starea general? a bolnavului ?i hemodinamic?,
bolnavul se īnva?? a ?ede. La īnceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durat?
de 3-5 min. i se d? o pozi?ie semi?ezīnd? sub un ungi de 30ŗ. Īn decurs de
cīteva zile sub controlul pulsului se m?re?te unghiul ?i durata.
Accelerarea pulsului la schimbarea pozi?iei nu trebuie s? dep??easc? 20
b./min.,la apari?ia unei tahicardii evidente se mic?oreaz? unghiul de
a?ezare ?i durata procesului.
Peste 6 zile unghil de ridicare se m?re?te pīn? la 90ŗ, iar durata -
pīn? la 15 min. apoi se īnva?? a?ezarea cu picioarele coborīte (mīna
paretic? se fixeaz? pentru a preīntīmpina extinderea capsulei articulare a
um?rului.
Īn timpul a?ez?rii piciorului s?n?tos periodic se aranjeaz? pe cel bolnav
pentru a repartiza masa corpului pe partea paretic?.
Se trece la pozi?ia īn picioare līng? pat pe ambele picioare ?i alterīnd
un picior cu altul (fixīnd articula?ia genunchiului pe partea paretic? cu
ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu
ajutorul metodistului, iar pe m?sura īmbun?t??irii mersului cu ajutorul
cīrjelor.
Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care const?
īn flexia concomitent? a piciorului īn articula?ia flexo-femural? ,
genunchiului , taloclural?. Ultima etap? este mersul pe sc?ri . mīna
paretic? s? fie fixat?. M?surile metodice pentru īngrijirea bolnavilor cu
hemiparez? sīnt date (tab.4.3).
MASAJ (III punct al reabilit?rii pasive )
Masajul īn lipsa contraindica?iilor se īncepe la acela?i termen dup?
ictus, īn ictus ischemic la 2-4 zi de boal?
ictus hemoragic la 6-8 zi de boal?.
Masajul se face īn pozi?ia bolnavului culcat pe spate ?i partea
s?n?toas?, zilnic, īncepīnd cu durata de 10 min. ?i treptat m?rim durat?
pīn? la 20 min. Masajul mu?chilor poate influen?a la starea tonusului
muscular: īn pareze spastice excitarea energic? a ?esuturilor duce la
cre?terea spasticit??ii. M?rirea spasticit??ii poate fi cauzate ?i de
tempul mi?c?rilor masante (semnul lent scade tonusul muscular).
Deoarece īn hemiplegie este o hipertonie selective, masajul tot trebuie
s? fie selectiv.
La efectuarea masajului pentru mu?chii hipertonici se face netezirea,
frecarea circular? ?i vibra?ia neīntrerupt?. La masarea mu?chilor
antagoni?ti se folose?te netezirea, frecare ?i vibra?ia īntrerupt?.
Masajul se īncepe de la segmentele proximale ?i continue spre cele
distale a membrelor. Se atrage aten?ie mas?rii m. pectoral mare cu tonus
m?rit, se face netezire lent?, ?i m. deltoid cu tonus sc?zut (se face
masaj stimulant).
Masajul se face timp īndelungat, la un curs 30-40 de proceduri. Durat?
m?surilor de reabilitare īn sta?ionar nu dureaz? mai mult de 1,5-2 luni.
Ulterior bolnavul se transfer? la centre de reabilitare ambulatorii.
Tabelul 4.1.
Exerci?ii pentru contrac?ia static? a mu?chilor membrelor
|¹ |Exerci?iul |Pozi?ia ini?ial? ?i metodica de |
| | |afectuare |
|1 |Contrac?ie static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?: |
| |mu?chilor extensor a |pe spate, um?rul paralel |
| |mīinii ( des. 4.7.) |trunchiului, antebra?ul flexat sub |
| | |< 90 ŗ dup? pozi?ie vertical?. |
| | |Metodistul sus?ine antebra?ul |
| | |bolnavului, bolnavul efectueaz? |
| | |contrac?ia static? a mu?chilor |
| | |extensori ai mīinii |
|2 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|
| |mu?chilor flexori a |spate, um?rul paralel trunchiului, |
| |bra?ului (des. 4.8) |antebra?ul flexat sub < 90 ŗ ?i |
| | |dup? pozi?ie vertical?. Metodistul |
| | |sus?ine antebra?ul īn aceast? |
| | |pozi?ie ?inīnd bolnavul de mīn?, |
| | |bolnavul f?cīnd contrac?ia static? |
| | |a mu?chilor flexori a antebra?ului.|
|3 |Contrac?ia statica a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|
| |mu?chilor flexori a |spate. Mīna īn extensie īn |
| |antebra?ului (des. 4.9) |articula?ia cotului la un < 180 ŗ |
| | |se ridic? īn sus . Metodistul |
| | |?inīndu-se de um?rul bolnavului |
| | |?ine mīna īn pozi?ie vertical?, |
| | |bolnavul īncercīnd contrac?ia |
| | |static? a mu?chilor extensori ai |
| | |antebra?ului. |
|4 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |
| |mu?chilor flexori |mīinile de-a lungul corpului, |
| |dorsali ai plantei (des.|piciorul s?n?tos flectat īn |
| |4.10) |articula?ie genunchiului ?i se |
| | |sprijin? cu planta pe pat, membrul |
| | |paretic se aranjeaz? pe cea |
| | |s?n?toas? gamba se a?eaz? pe o |
| | |suprafa?? orizontal?. Bolnavul face|
| | |contrac?ii statice a mu?chilor |
| | |flexori dorsali ai plantei. |
|5 |Contrac?ia static? a |Culcat pe spate pe o suprafa?? |
| |mu?chilor extensori ai |orizontal?, mīinele de-a lungul |
| |gambei (des. 4.1) |corpului, piciorul s?n?tos flectat |
| | |īn articula?ia genunchiului ?i |
| | |sprijinit planta de pat, piciorul |
| | |paretic se aranjeaz? pe cel |
| | |s?n?tos, apoi gamba piciorului |
| | |paretic se extinde īn articula?ia |
| | |genunchiului sub < 180 ŗ, ?i se |
| | |sus?ine de metodist. Bolnavul |
| | |men?ine gamba īn pozi?ia dat? |
| | |vertical. |
|6 |Contrac?ia static? a |Culcat pe burt?, flexat? īn |
| |mu?chilor flexori ai |articula?ia genunchiului sub < 90 |
| |gambei (des. 4.2) |ŗ, gamba pozi?ionat? īn pozi?ie |
| | |vertical? ?i sus?inut? de metodist.|
| | |Bolnavul se st?ruie s? men?in? |
| | |gamba īn pozi?ie vertical?. |
|7 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |
| |mu?chilor flexori ai |pe spate, piciorul paretic flexat |
| |coapsei (des.4.13) |sub < drept īn articula?ia |
| | |coxo-femural? ?i articula?ia |
| | |genunchiului, gamba sus?inut? de |
| | |metodist. Bolnavul sus?ine coapsa |
| | |īn pozi?ie orizontal? dat?. |
Metodica īngrijirii bolnavului cu hemiparez?.
Tabelul 4.2.
|Trecerea bolnavului pe |Metodica īndeplinirii |
|pat (des. 4.16) |Bolnavul culcat pe spate, picioarele |
| |flexate īn articula?iile genunchilor ?i |
| |sprijinindu-se pe plante. Ajutorul r?dic?|
| |bazinul bolnavului ?i īl trage īntr-o |
| |parte, apoi cu ajutorul pernei se trec ?i|
| |umerii bolnavului. |
|Trecerea bolnavului |Pasiv: piciorul paretic flexat īn |
|peste partea s?n?toas? |articula?ie genunchiului, mīinile |
|(des. 4.17) |bolnavului īmpreun?. La rostogolire |
| |bolnavul se sus?ine de um?r ?i coaps?. |
| |Activ: bolnavul ?ine mīinile unite |
| |īmpreun?, trece piciorul paretic peste |
| |cel s?n?tos, īncepīnd de la coaps?. |
|Trecerea peste partea |Ajutorul sus?ine um?rul ?i genunchiul de |
|paretic?. |partea paretic?, bolnavul trece mīna |
| |s?n?toas? ?i piciorul pe partea cealalt?.|
|Trecerea din pozi?ia |Pasiv: bolnavul īn pozi?ie cu picioarele |
|culcat? īn pozi?ia |flectate se rostogole?te peste partea |
|?ezīnd?. (des. 4.19) |paretic?, la trecerea īn pozi?ia ?ezīnd? |
| |bolnavul se sus?ine de marginea patului. |
| |Activ: bolnavul culcat pe partea |
| |paretic?. Pentru ca s? se a?eze, se |
| |sprijin? de marginea patului cu mīna |
| |s?n?toas?, ajutorul sus?ine coapsa |
| |pacientului ?i īndreapt? um?rul din |
| |partea s?n?toas? īn sus. |
|Scularea din pozi?ie |Īn fa?a bolnavului se aranjeaz? o |
|?ezīnd? (des. 4. 20) |taburet?. Pacientul īntinde mīna paretic?|
| |īnainte, sus?inīnd-o cu mīna s?n?toas?, |
| |se apleac? īnainte a?a ca capul s? fie |
| |īnaintea picioarelor ?i se ridic?. |
| |Ajutorul st? din partea hemiparezei |
| |sus?inīnd bolnavul, iar mīna ajutorului |
| |s? fie aranjat? īn regiunea articula?iei |
| |coxo-femurale s?n?toase, cealalt? mīn? |
| |pe genunchiul piciorului paretic. |
|Trecerea de pe scaun pe|Pasiv: ajutorul st? īn fa?a bolnavului, |
|pat sau de pe pat pe |apuc? bolnavul de umeri, sus?inīnd mīna |
|scaun (des. 4.21) |paretic? īntins? īntre um?rul ?u |
| |trunchiul s?u, genunchiul piciorului |
| |paretic este cuprins īntre genunchiul |
| |ajutorului. Greutatea bolnavului se trece|
| |pe t?lpi, apoi ajutorul īndreapt? umerii |
| |bolnavului īnainte ?i īn jos, ajutīnd la |
| |aceea ca t?lpile bolnavului s? se |
| |desparte de podea. Apoi se trece ?i |
| |trunchiul bolnavului. |
| |Activ: bolnavul las? picioarele pe podea,|
| |t?lpile se afl? pe o linie vertical? cu |
| |genunchii, mīinele īn lac?t īntinse |
| |īnainte. T?lpile se desprind de podea, |
| |iar īn greutatea corpului se trece |
| |īnainte, bolnavul se deplaseaz? spre |
| |scaun sau pat. Ajutorul sus?ine bolnavul |
| |de coapse ?i coordoneaz? mi?c?rile, |
| |redīndule plasticitate. Pentru a u?ura |
| |anteflexia bolnavului īn fa?a lui se |
| |aranjeaz? un scaun, de care pacientul se |
| |poate sprijini īn timpul scul?rii. |
|Mersul īn pozi?ie |Pasiv: masa corpului bolnavului se trece |
|?ezīnd? (des. 4.22) |lent dintr-o parte īn alta, schimbīnd |
| |concomitent ?i t?lpile. Mīinele sīnt |
| |fixate īn lac?t ?i īntinse īnainte. |
| |Activ: bolnavul desinest?t?tor |
| |īndepline?te mi?c?rile susnumite, mīinele|
| |īntinse īnainte. |
|Mersul (des. 4.23) |Ajutorul st? īn fa?a bolnavului. Mīna |
| |paretic? se aranjeaz? pe um?rul |
| |ajutorului. Ajutorul sus?ine mīna |
| |paretic?, trecīnd mīna sa sub um?rul |
| |bolnavului. Cealalt? mīna ajutorului se |
| |aranjeaz? pe bazinul pacientului ?i ajut?|
| |la mers. Ajutorul se poate aranja ?i din |
| |partea hemiparezei ?i sus?ine um?rul ?i |
| |palma mīini paretice. |
Restabilirea deprinderilor uzuale la bolnavii dup? ichtus.
Tabelul 4.3.
|Deprinderea |Metodic? |
|Dezbr?carea (des. 4.24)|Bolnavul: urm?re?te dup? men?inerea |
| |echilibrului; mīna paretic? se men?ine |
| |īntre genunchi īn a?a mod ca s? suprim?m |
| |sinchineziile patologice: cu ajutorul |
| |mīinii s?n?toase trage gulerul c?ma?ei |
| |peste cap; scoate mīna s?n?toas? din |
| |mīnic? strīns? cu mīna care se afl? pe |
| |geninchi, cu mīna s?n?toas? scoate haina |
| |de pe mīna paretic?. Metodistul urm?re?te|
| |echilibrul pacientului, men?ine mīna |
| |paretic? īntins?; ajut? suprimarea |
| |sinchineziilor īn mīna paretic?. |
|Īmbr?carea pantalonilor|Bolnavul ocup? o pozi?ie picior peste |
|(des. 4.25) |picior, īmbrac? pantalonii pe piciorul |
| |paretic cu ajutorul mīnii s?n?toase; |
| |aranjeaz? piciorul paretic pe podea |
| |astfel ca degetele piciorului s? fie pe o|
| |linie vertical? cu genunchiul; piciorul |
| |s?n?tos īl īmbrac? īn pantalon. Īnainte |
| |de a?i trage pantalonii bolnavul trebuie |
| |s? se asigure c? ī?i men?ine echilibru īn|
| |picioare. Pentru a fi mai sigur se poate |
| |sprijini de mas?. |
| |Metodistul: īndreapt? mīna bolnavului īn |
| |timpul primei faze de īmbr?care; |
| |controleaz? trecerea greut??ii corpului |
| |pe piciorul paretic; ajut? la fixarea |
| |genunchiului piciorului paretic īn timpul|
| |fazei a doua de īmbr?care. |
|Īmbr?carea maioului |Bolnavul: aranjeaz? maioul pe coapsa |
|(des. 4.26) |piciorului s?n?tos cu t?itura mare īn |
| |jos, mīna paretica fiind strīns? īntre |
| |genunchi pentru preīntīmpinarea |
| |sinchineziilor patologice, cu ajutorul |
| |mīinii s?n?toase īmbrac? maioul peste |
| |cap. La īmbr?carea maioului peste cap |
| |corpul r?mīne u?or flectat, apoi bolnavul|
| |se īndreapt? ?i ?i aranjeaz? maioul. |
| |Metodistul: īndreapt? mīna paretic? īn |
| |mīnec?; ajut? la īmbr?carea maioului |
| |peste cap. |
|Īmbr?carea c?ma?ei |Bolnavul: se a?eaz? a?a ca pentru |
|(des. 4.27) |īmbr?carea maioului; aranjeaz? c?ma?a pe |
| |genunchiul piciorului paretic cu gulerul |
| |īn jos; mīna paretic? se strīnge īntre |
| |genunchi pentru preīntīmpinarea |
| |sinchineziei; aranjeaz? mīneca pentru |
| |m?na paretic? īntre genunchi; cu m?na |
| |s?n?toas? trage m?neca pe m?na paretic? |
| |pīn? la nivelul um?rului; se apuc? c?ma?a|
| |?i se īmbrac? mīna s?n?toas?. |
| |Metodist: īndreapt? mīna paretic? īn |
| |mīneca hainei. |
|Īnc?l?area |Bolnavul: ocup? pozi?ia ini?ial?, ar?tat?|
|īnc?l??mintei ?i |pe desen, desface ciorapu cu degetul |
|ciorapilor. (des. 4.28)|mare, indicator ?i mediu, īncal?? |
| |ciorapul. Īncal?? īnc?l??mintea pe |
| |degete, pune talpa cu piciorul pe podea |
| |?i īncal?? piciorul. |
| |Metodistul: la necesitate corecteaz? |
| |pozi?ia īnc?l??mintei la prima etap?; |
| |exercit? presiune pe genunchiul paretic |
| |la etapa a doua. |
|Cur??irea din?ilor, |Bolnavul: se convinge īn stabilitatea sa;|
|piept?narea, |dup? m?sura posibilit??ilor īndepline?te |
|b?rbieritul, ?i |procedurile corespunz?toare cu ambele |
|machiajul (des. 4.29) |mīini. |
| |Metodistul: ajut? bolnavului la |
| |men?inerea echilibrului, īi ajut? la |
| |men?inerea mīinii paretice. Sīnt necesare|
| |pauze scurte pentru restabilirea |
| |echilibrului pacientului. |
|Alimentarea bolnavului |Bolnavul: ocup? o pozi?ie comod? la mas?,|
|(des. 4.30) |mīna paretic? īntins? īnainte ?i st? pe |
| |mas?. |
| |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile |
| |bolnavului. |
|Deschiderea robinetului|Bolnavul: ?ede pe scaun, rote?te |
|(des. 4.31) |robinetul, controleaz? temperatura apei |
| |cu mīna s?n?toas?. |
| |Metodistul: controleaz? ambele mīini ale |
| |bolnavului. |
|Sp?larea cu ajutorul |Bolnavul: men?ine echilibrul īn pozi?ie |
|mīinii s?n?toase |?ezīnd? (trunchiul pu?in īnclinat |
|(des. 4.32) |īnainte, um?rul paretic īntins) īndreapt?|
| |mīna paretic? pe chiuvet?, spal? mīna ?i |
| |fa?a. |
| |Metodistul: supravegheaz? echilibrul |
| |bolnavului. Pe contul schimb?rii |
| |īn?l?imii scaunului e posibil de a |
| |preīntīmpina contrac?ia mu?chilor mīini |
| |īn cazul hipertonic, luxa?ia um?rului pe |
| |contul īntinderii capsulei articula?iei |
| |um?rului īn caz de hipotonie muscular?. |
|Sp?larea mīinii |Bolnavul: ia īn mīna paretic? bureta, iar|
|s?n?toase cu mīna |cu mīna s?n?toas? se sus?ine de marginea |
|paretic? |mesei sau chiuvetei. |
|(des. 4.33) |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile mīinii |
| |paretice īn timpul sp?l?rii, sus?ine mīna|
| |de cot, trage um?rului mīinii paretice |
| |īnainte. ?tergarul se trage peste mīna |
| |paretic? de c?tre bolnav sau metodist. |
|Sp?larea picioarelor |Bolnavul: aranjeaz? piciorul s?n?tos pe |
|(des.4.34) |linie medie, apoi apuc? cu ambele mīini |
| |piciorul paretic īn regiunea |
| |genunchiului; piciorul paretic īl pune pe|
| |cel s?n?tos , spal? piciorul paretic. |
| |Metodistul: controleaz? piciorul s?n?tos,|
| |urm?re?te pozi?ia celui paretic. Īn |
| |timpul cīnd bolnavul st? cu piciorul |
| |peste picior trebuie de urm?rit ca centru|
| |de greutatea s? se proiecteze pe vīrful |
| |degetelor piciorului paretic. |
|Igien? personal? |Bolnavul: st? īn fa?a chiuvetei, trece |
|(des.4.35) |greutatea de pe piciorul bolnav pe cel |
| |s?n?tos, se spal?. |
| |Metodistul: ajut? la trecere greut??ii |
| |corpului. Dac? īn timpul procedurii |
| |pacientul pierde echilibrul e necesar de |
| |a face īntreruperi pentru a restabili |
| |echilibru. |